Ransomware la sistemul penitenciar din România: transferurile deținuților suspendate, infokioscuri și telefoane căzute

Pe 29 iulie 2026, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a confirmat un atac cibernetic de tip ransomware care a lovit mai multe stații de lucru și servere. În câteva ore, consecințele au depășit zona IT: transferurile deținuților între unitățile penitenciare din toată țara au fost complet suspendate, iar mai multe servicii destinate deținuților au încetat să funcționeze.

Ce a căzut

Echipa IT a ANP a contactat imediat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care a intervenit pentru a limita impactul; toate echipamentele afectate au fost izolate fizic, iar urma să fie depusă o plângere la DIICOT. Potrivit surselor din presă, aceiași actori din spatele atacului ANCPI ar fi responsabili — afirmație neconfirmată oficial, care trebuie tratată ca neverificată.

• IMS Web — sistemul de management intern folosit pentru operațiunile zilnice
• Infokioscurile — terminalele prin care deținuții accesează servicii și informații
• Sistemul de telefonie pentru deținuți și portalul online de programare a vizitelor
• Serviciile de email intern — și, cel mai grav, transferurile de deținuți între unități la nivel național

Când un atac cibernetic devine o problemă de siguranță publică

Un registru imobiliar blocat îngheață o piață; un sistem penitenciar blocat atinge ceva mai sensibil. Suspendarea transferurilor de deținuți nu e o inconveniență — perturbă prezentări la instanță, transferuri medicale, gestionarea capacității și decizii de securitate care depind de mutarea în siguranță a oamenilor între unități. E categoria de incident în care "disponibilitatea e securitate" nu mai e un slogan, ci o chestiune de ordine și siguranță.

Este și a treia instituție publică majoră din România lovită în aceeași fereastră — după ANCPI pe 14 iulie și ONRC (Registrul Comerțului) pe 28 iulie. Fie că e sau nu aceeași echipă în spatele tuturor, tiparul e clar: infrastructura publică românească e sondată și paralizată în serie.

Lecția pe care raportul DNSC a formulat-o deja

Awarely Monitor oferă instituțiilor vizibilitatea care împiedică o "vulnerabilitate cunoscută și veche" să devină următorul titlu: urmărire continuă a NVD, CISA KEV, EUVD și GitHub Advisories față de inventarul tău de active, prioritizată prin CVSS + EPSS, cu SLA tracking și rapoarte aliniate NIS2.

• Post-mortemul ANCPI a dat vina pe vulnerabilități vechi și cunoscute, parole reutilizate și lipsa protecțiilor de bază — aceeași clasă de eșecuri care lasă ransomware-ul să se răspândească lateral
• Segmentarea contează: telefoanele deținuților, portalul de vizite și sistemele de transfer nu ar trebui să cadă împreună la o singură intruziune
• Backup-urile imutabile și offline fac diferența dintre o zi proastă și o negociere de ostatici — echipele ransomware șterg tot ce pot atinge
• NIS2 (OUG 155/2024) face asta nenegociabil pentru entitățile esențiale: management de risc, recuperare testată și raportare în 24/72h